Despre sfinţi

M-am hotărât să scriu acest articol despre sfinţi din cauză că am observat că deseori sfinţii sunt confundaţi cu Dumnezeu şi se face o idolatrizare a sfinţilor în loc de o venerare a lor. Acest lucru îl văd atât la cei credincioşi cât şi la cei care sunt împotriva cultului sfinţilor. Amândouă categorii mi se pare că nu înţeleg foarte clar ce e un sfânt şi asta e din cauză că amândouă categorii nu prea Îl înţeleg pe Dumnezeu.

Întâi aş vrea să mă refer la cei care sunt împotriva cinstirii sfinţilor. Argumentul lor cel mai tare se referă la canonizarea unor sfinţi care au ajutat Biserica Ortodoxă şi care totuşi nu au avut o viaţă de măsura unui Antonie cel Mare. Şi mă refer la Sfântul Constantin cel Mare sau Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt. Cel mai mult sunt contestaţi aceştia ca modele de sfinţenie. Am văzut pe forumuri că necredincioşii sau neoprotestanţii întrebau de ce sunt făcuţi sfinţi nişte ucigaşi ca aceşti împăraţi. Problema aici este datorată faptului că noi aşteptăm să vedem la sfinţi modelul nostru de sfinţenie din minte, că ne aşteptăm ca sfinţii să fie ca idolii noştri din minte. Un sfânt ar trebui să fie bun, blând, iubitor, să nu se certe cu nimeni, să facă totul pentru ceilalţi şi altele de gen. În momentul în care vedem un sfânt dur, care nu elimină sclavia deşi ar avea puterea să o facă, un sfânt care ucide ne smintim. Şi motivul principal pentru care ne smintim e faptul că noi îi judecăm pe sfinţi după exterior nu după interior. Dumnezeu în schimb vede inima omului şi în acelaşi timp vede contextul în care a trăit. Este o poveste frumoasă despre problema asta în Patericul Egiptean la avva Arsenie: „Se spunea pentru avva Arsenie, ca bolnavindu-se odata la schit, s-a dus preotul si l-a adus la biserica si l-a pus pe asternut cu o perna mica la capul lui. Si iata un batran venind sa-l cerceteze pe el si vazandu-l pe asternut si perna sub capul lui s-a smintit zicand : acesta este avva Arsenie ? Si pe acestea este culcat ? Si luandu-l pe el preotul indeosebi, i-a zis lui : ce lucru ai avut la satul tau, iar el a zis : pastor am fost. Cum dar – a zis el – petreceai viata ta ? Iar el a zis : cu multa osteneala petreceam. Si i-a zis lui iarasi : dar acum cum petreci la chilie ? Iar el a zis : mai mult ma odihnesc. Si atunci i-a zis lui : vezi pe avva Arsenie acesta ? Cand a fost in lume era tata al imparatilor si mii de slugi cu brauri de aur incinsi si toti cu bratari si cu haine de matase imbracati stateau inaintea lui si asternuturi scumpe erau sub dansul. Iar tu, apstor fiind, nu ai avut in lume odihna pe care o ai acum si acesta n-are aici desfatarea pe care a avut-o in lume. Iata, dar, tu te odihnesti, iar acesta se trudeste. Iar el auzind acestea, s-a umilit si a pus metanie zicand : iarta-ma, avvo, ca am gresit caci intr-adevar, aceasta este calea cea adevarata, ca acesta a venit la smerenie, iar eu la odihna. Si folosindu-se batranul, s-a dus”. De multe ori ignorăm ce ispite şi ce fel de viaţă au cei care sunt născuţi în familii de împăraţi şi în acelaşi timp ne e greu să înţelegem cât de mult ne pot corupe bogăţiile. Poate pentru un om care trăieşte într-o familie modestă nu e mare lucru ce au făcut aceşti împăraţi dar pentru unii care toată viaţa lor au trăit ca să fie slujiţi, pentru unii care au fost crescuţi cu ideea de stăpânitor, pentru unii care au fost obişnuiţi ca alţii să se smerească faţă de ei este mare lucru să recunoşti pe un Dumnezeu mai presus de tine şi să Îl slujeşti. Pentru un împărat să se smerească la epitrahilul unui preot e mult, pentru un împărat să se îngrijească de problemele Bisericii e mult. Şi aceşti oameni sunt sfinţi din cauză că în împrejurările lor au făcut lucruri foarte mari faţă de alţii ce ar ajunge ca ei. În condiţiile acelea în care mândria era la loc de cinste faptul că aceşti împăraţi s-au smerit atât de tare în faţa lui Dumnezeu şi s-au preocupat de Dumnezeu a arătat ce virtuţi foarte mari aveau în ei. Văzută problema din exterior nu pare mare lucru dar în momentul în care încerci să trăieşti în universul celuilalt totul ia o altă formă. Iar Dumnezeu a văzut aceste virtuţi foarte mari în aceşti oamenii, Şi-a regăsit chipul Lui la o măsură foarte înaltă şi de asta i-a şi cinstit precum ei L-au cinstit pe El.
Problema asta o putem să o extindem şi la felul în care noi credincioşii vedem pe sfinţi. Cu toţii ne aşteptăm la nişte călugări cuvioşi cu barbă albă şi învechiţi de zile care să fie tot timpul cu zâmbetul pe buze. Iar această imagine preconcepută a sfinţilor ne face să nu vedem pe sfinţii lângă noi cum ar fi un doctor care după o exorcizare mai fuma câte o ţigară ( de care vorbeşte păr. Rafail Noica într-o conferinţă din 2005 ), o femeie de la ţară ( pe care a văzut-o păr. Cleopa strălucind când se ruga ), o femeie nebună îmbrăcată în haine de bărbat ( Sf. Xenia Nebună pentru Hristos ), un cerşetor ( Sf. Alexei omul lui Dumnezeu ), o maică beţivă şi leneşă ( pentru care a fost trimis avva Daniil ca să descopere nevoinţa ei ), o femeie din Bucureşti ( al cărui „Jurnal duhovnicesc” a fost privit cu neîncredere de unii monahi ) precum şi alte cazuri care te fac să nici nu îţi pui problema ca acel om să fie sfânt. De multe ori sfinţii sunt ascunşi şi nimeni nu îi ştie. Sfinţii pe care noi îi ştim încă din viaţă sunt de obicei oamenii prin care Dumnezeu a făcut milă cu noi, cei păcătoşi, şi ne-a dat nişte modele. Aceşti sfinţi sunt doar din cauza noastră care tot timpul judecăm pe alţii. Adevăraţii sfinţi stau ascunşi şi se feresc să spună altora măsura lor duhovnicească ( Îmi spunea un părinte rasofor de la Petru Vodă că uşile exterioare din biserică ce fac intrarea în altar nu sunt încuiate noaptea ca să poată veni pustnicii să se împărtăşească. Îmi spunea că aceştia nu sunt văzuţi de oameni deoarece harul lui Dumnezeu îi face să fie nevăzuţi iar dacă un astfel de om e văzut acel pustnic consideră că a făcut un mare păcat şi de asta a permis Dumnezeu asta. În acelaşi timp când am fost cu o prietenă la peşterea Sf. Teodora spunea un om de acolo că un călugăr ce conducea un tractor i-a spus totul despre el. Uitaţi la sfinţii lui Dumnezeu. Sau am mai citit un caz pe un forum în care un domn era la o mănăstire şi era nemulţumit cu soţia că vrea un frigider iar gândindu-se la asta întâlneşte un călugăr tânăr care îi spune că nu trebuie să se supere pentru un frigider. ). Şi sunt cazuri de sfinţi care îi vedem în fiecare zi, care nu ne atrag atenţia, care ni se pare că merg la biserică că aşa au fost obişnuiţi şi care ascund în sufletele lor sfinţenia.

Acum aş vrea să mă refer de o altă problemă care e foarte sensibilă pentru noi cei credincioşi. Noi tindem să îi confundă pe sfinţi cu Dumnezeu şi de asta considerăm că ei nu pot greşi, considerăm că dacă un sfânt spune aşa atunci e imposibil să fie ceva greşit în ce spune acel sfânt, considerăm că ei pot toate şi le ştiu pe toate şi se ajunge de aici la anumite probleme mai triste. Aceste probleme mai triste sunt pe mai multe planuri şi aş vrea să le tratez referindu-mă la anumite aspecte principale.
1. Planul teoretic Aş vrea întâi să explic cum lucrează Dumnezeu. Dumnezeu este foarte smerit, El nu forţează absolut nimic. Erau cazuri de mari părinţi văzători cu duhul care credeau că Sfânta Împărtăşanie doar simbolizează Trupul şi Sângele Domnului. Dumnezeu e atât de smerit încât poate da un har foarte mare la aceşti oameni simpli fără să îi corecteze. În acelaşi timp Dumnezeu vorbeşte celor mai învăţaţi pe limba lor şi prin ei Îşi exprimă tainele Lui. Aici apare problema în sensul că unii sfinţi pot călca puţin strâmb în problemele astea. Iar chestia asta nu o poate înţelege decât cel care a fost în înşelare şi ştie cum e atunci când eşti în înşelare. Dumnezeu fiind foarte smerit, dacă un gând spune albă El o lasă albă. Iar acel gând poate să spună albă fără să îşi dea seama posesorul gândului de ceea ce a spus gândul Lui. Aici sunt lucruri foarte subţiri şi greu de înţeles. Şi de obicei aceste gânduri apar în urma educaţiei primite şi a mediului care i-a influenţat. De aceea e posibil ca unele învăţături şi canoane să fie mai mult sau mai puţin greşite. Iar pentru cei care spun că nu se poate aşa, dacă ar citi ce spun Sfintele Canoane precum şi scrierile Sfinţilor Părinţi de anumite probleme ar vedea că se contrazic ( prefer să nu le spun deoarece s-ar putea să provoc sminteală şi în acelaşi timp nu văd folosul duhovnicesc să le numesc ). În acelaşi timp, aş vrea să menţionez ca o paranteză, nu sunt de acord nici cu căderea în cealaltă extremă: unii teologi contemporani ce n-au viaţa Sfinţilor Părinţi se grăbesc să le conteste învăţăturile. Din punctul meu de vedere în momentul în care spui un cuvânt care contestă o învăţătură, o părere a Sfinţilor Părinţi ar trebui ca acel cuvânt să fie născut din multă rugăciune, post, ascultare, smerenie şi nevoinţă. Dar din păcate lucrurile nu sunt aşa. Noi purtăm polemici teologice folosind fiecare părerile noastre şi eventual având ca argumente cuvintele din Sfinţii Părinţi luate din context şi ajungem la ceea ce spune păr. Seraphim Rose „de a discuta Sfinţii Părinţi la o ţigară”. Eu pun o întrebare care a fost pusă de păr. prof. doctor Stelian Tofană la o predică: „Acest Cuvânt care a cucerit în 2 zile 5000 de oameni, care a cucerit împărăţii şi toată lumea de ce azi e aşa de slab şi neputincios?”.
2. Planul practic Acum aş vrea să mă refer la o altă problemă şi anume la vizitarea părinţilor îmbunătăţiţi de azi. Pentru cei care au încercat să îi viziteze ştiu câtă răbdare trebuie să ai să ajungi acolo şi câte şmecherii se fac. Mulţi care sunt cum trebuie şi nu sunt şmecheri nu mai ajung să îl vadă pe un astfel de om. Şi din cauza asta unii disperă şi fac scandal. Aici e o problemă care apare atât la cei şmecheri cât şi la cei neşmecheri şi anume că idolatrizează pe părinte. Şmecherii care intră prin spate la un astfel de părinte sau ştiu când e mai puţin aglomerat ca să poată intra uită că totuşi Dumnezeu e cel care face minunile şi nu acel sfânt. Dumnezeu te ajută dacă vrea iar dacă nu vrea poate să vină şi Maica Domnului şi nu se întâmplă nimic. Şi ei uită că acel Dumnezeu e un Dumnezeu drept şi nu şmecher ( precum şi cei care se împing pentru aghiasmă nu realizează că Dumnezeu nu îi ajută dacă se comportă drăceşte ). Pe de altă parte cei care se scandalizează uită că Dumnezeu e cel care face minuni şi nu părintele X. Dumnezeu vede dacă nu ajungi la acel părinte din cauza unor motive exterioare şi de aceea te va ajuta în problema pe care o ai. În acelaşi timp sunt cazuri în care Dumnezeu nu îi descoperă nimic acelui părinte înduhovnicit şi de asta unii s-ar putea să se simtă dezamăgiţi. Cu toţii uităm că discuţia noastră trebuie să fie cu Dumnezeu, că El e Cel ce ne ajută, că El are toată puterea şi că El îţi vorbeşte când vrea. O altă problemă e că noi am transformat pe sfinţi în nişte zei: Sfântul Nicolae, Sfântul Arhanghel Rafail ia locul zeiţei Afrodita; sfântul Pantelimon, sfinţii Doctori fără de arginţi iau locul zeului Asclepio, Sfântul Mina ia locul zeiţei Nemesis şi exemplele pot continua. Eu sincer nu cred că dacă mă rog la Sfântul Mina să îmi dea o soţie Sfântul Mina nu îmi va dărui o soţie. Iar pentru astfel de cazuri se smintesc mulţi din necredincioşi şi neoprotestanţi.

În concluzie ce ar fi de spus? Să îi cinstim pe sfinţi la măsura lor şi să îi cinstim drept. Şi cel mai bun mod de a-l cinsti pe sfânt nu e atât a te ruga lui pentru probleme pământeşti cât e a-i urma exemplul. În acelaşi timp să încercăm să ne vedem şi măsura noastră. Să nu ne băgăm în polemici teologice, în probleme teologice ( cum se vede azi pe multe bloguri ) cât timp nu avem viaţa unor oameni sfinţi, oameni care să aibă de spus lucruri dumnezeieşti. Nu spun să nu avem o părere. E normal să ai o părere dar în momentul în care îţi exprimi părerea ca un adevăr e de dorit ca părerea noastră să fie ca urmare a studiilor îndelungate a Sfinţilor Părinţi în privinţa respectivei chestiuni precum şi ca urmare a rugăciunii şi nevoinţelor noastre.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s