Istoria creștină a lumii (10)

   De la anul 1200 la anul 1300 de la Zidirea lumii

   După moartea dreptului Set, nu în lungă vreme, seminția lui ceea ce era sfântă și dreaptă cu totul s-a răzvrătit în viața cea fără de lege și spurcată, după 1200 de ani de la zidirea lumii. Zice Scriptura: „Au văzut fiii lui Dumnezeu pe fiicele omenești, că sunt frumoase și și-au luat loruși dintr-însele femei de care și-au ales.” ( Fac. 6) Adică: seminția lui Set s-a amestecat cu fiicele seminției lui Cain, înșelându-se cu frumusețea feței fecioarelor și a femeilor acelora. Și au călcat porunca lui Dumnezeu cea dată lor de strămoși, de Adam și de Set și de Enos, ca adică să nu se împărtășească cu cea de Dumnezeu lepădată seminție a lui Cain, cea de Dumnezeu iubitoare și sfântă seminție a lui Set. 

Iar după ce fiii lui Dumnezeu ( seminția lui Set ) au defăimat Porunca lui Dumnezeu și cea legiuită în seminția lor binecuvântată însoțire lepădând-o, au început prin preacurvie a face fărădelegi, desfătărilor trupești întru neînfrânată aprindere curvească slujind și, în spurcata tină a necurăției păcatelor tăvălindu-se, atunci și Dumnezeu a început a-i trece cu vederea pe ei. Adică: Cu totul s-au robit de desfătările trupeștilor păcate și îndată a arătat lor asupră-le semnul mâniei Sale. Că n-a binecuvântat patul lor cel fărădelege, nedându-le lor să nască obișnuita roadă omenească, ci neobișnuit neam să iasă din ei, a slobozit la arătare mâna Sa, pentru că fiii ce se nășteau din ei erau ca niște sluți, nu cu cuviincios chip. Și când veneau în vârsta de bărbat apoi nu erau în măsura creșterii omenești, ci își întreceau măsura cu creșterea, ca niște copaci de dumbravă. „Intrau fiii lui Dumnezeu la fiicele oamenilor, și pe aceștia îi născură loruși, și aceia erau uriași” adică Giganți, Olbrimi, Veletini, Înalți. A cărora măsura creșterii, spun că era de 18 coți și de 20 și mai mult. Iar la nărav erau mai răi decât toți cei fărădelege oameni, ca cei din fărădelege născuți, ucigași asupritori, mânioși, iuți, de război și de vărsare de sânge iubitori. Mândrii și iubitori de stăpânire și lacomi fiind, peste tot pământul îi alungau pe oameni silindu-i, jefuindu-i și ucigându-i. Iar la trupeasca poftă cât erau de neînfrânați și nelegiuitori, nu este cu putință a da în scris, pentru că nesuferit este auzul celui cu întreagă minte. Și mâncau carne de om, și le erau de mâncare lor oamenii cei uciși de dânșii. Dacă încă și pe pruncii cei născuți care morți ieșeau din pântecele maicii lor, pe aceia întru mâncare loruși îi prefăceau. Și atâta erau de urâți lui Dumnezeu și oamenilor, încât pentru ei singuri a adus Dumnezeu potopul pe pământ, pierzând un rău ca acela de pe fața a tot pământul. Iar mai înainte de potop, pe mulți dintr-înșii, cu tunet și cu fulgere îi ucidea, ca adică ceilalți să se teamă. Însă nu era în ei dumnezeiasca frică și îndreptare, până ce cu tot de potop au pierit.

Iar Enoh trăind ani 165, a născut pe Matusalem, iar după nașterea aceluia a trăit întru nașterea de fii ani 200 și a născut fii și fete.

De la anul 1300 la anul 1400 de la Zidirea lumii

Enos, fiul lui Set, nepotul lui Adam, tatăl lui Cainan, a murit. De toți anii lui au fost 905 ( în anul Facerii lumii, după Bibliile rusești 1240; iar după hronografuri, în anul 1340 ).

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s