Sculptură

Închid şi cel din urmă ochi…

Lumina se îneacă-n sânge…

Cerul se coboară-n stropi

Peste sufletul meu care plânge…

 

Nu văd nimic, decât cădere…

Soarele răsare-n asfinţit…

Gluma vieţii m-a lăsat fără putere…

De ce mă minţi şi de ce m-ai minţit?

 

„În fiecare fibră ruptă

E o nemărginire de dureri”…

Inima e ca o stâncă-abruptă –

Se şlefuieşte prin căderi…

Gea

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s