Mignona

Azi nu pot privi într-o oglindă copilul din mine.
E inefabil…
Nimeni nu se va opri în loc pentru mine.
Timpul va îngheța doar la mine în privire.
M-aș așeza în calea unei ape curgătoare și poate așa în timp mi se va umple sufletul și trupul meu se va prelinge-n vale…
Și n-am putut să iert că ai luat lut și apă din acel izvor și apoi mi-ai sculptat trupul – cu tine asemănător.
M-ai învățat să înot doar în propriile mele lacrimi și poate…
Bucuria mea o voi găsi sub ape..
Nu cred că am suficientă forță și curaj să pășesc în umbra ce mă urmează pretutindeni.
Am nevoie de o picătură de chihlimbar să imortalizez momentele de clar de lună…și aici m-aș gândi la el, cel care nu a coborât din lună, ci din ochii mei.
Și tot ce trăiesc, trăiesc în gând, iar realitatea mă vede ca o stupoare de vânt…
Trăiesc plângând și mi-aș dori să mor visând.
Gea
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s