Discuțiile cu adepții ateismului științific

Aici aș vrea să spun câteva cuvinte despre polemicile pe baza științei cu atei și cu cei necredincioși.

În primul rând se poate observa în discuțiile cu adepții științei de azi că ei consideră teoremele științifice ca adevăruri ce trebuie să le accepte și oamenii credincioși. Iar în discuția lor, faptul că ei impun ca toată lumea să fie de acord cu învățătura științei de azi, se poate destul de ușor să se inducă celor necunoscători credințele ateiste de azi. Să dau și un exemplu.

Știința de azi spune că vechimea Pământului e dată de straturile pământului și că ar fi nevoie de milioane de ani ca Pământul să aibă respectivele straturi. Din câte se vede nu se menționează cum s-a ajuns la această concluzie. Dar să zicem că s-ar putea demonstra concluzia respectivă. Totuși această idee de milioane de ani are la bază concepția că Pământul nu a avut de la început forma aceasta. Adică ateii își „demonstrează” credința într-un Pământ de milioane de ani considerând ca o axiomă felul în care a fost făcut Pământul. Sau ei demonstrează evoluționismul considerând ca axiomă evoluționismul. Iar aici se învârt în cerc.

Continuă lectura

Anunțuri

Știința actuală vs. Ortodoxia – Despre știința de azi

Se știe despre polemica creaționism/geocentrism vs. evoluționism/acentrist iar unii creștini consideră că această polemică nu își are rost. Sunt creștini care tind să pună știința ateistă într-o cutie iar religia într-o altă cutie considerând că cele două se ocupă de 2 lucruri diferite. Din acest motiv au apărut tot felul de curente cum ar fi creaționismul evoluționist în care se ignoră primele capitole din cartea Genezei iar Dumnezeu are un rol din ce în ce mai mic în istoria umanității.

Ceea ce se ignoră este influența științei de azi în viața omului și în toată concepția de azi a omului față de lume. Iar pentru asta am putea să dăm două exemple:

1. Noi trăim, după Einstein, în secolul relativismului în care nimic nu e absolut ci totul e relativ. Așa că pornind de la relativitatea timpului susținută de Einstein am ajuns și la relativitatea păcatelor susținută de societate.

2. Știința de azi susține că toți suntem animale, că sunt alte ființe pe alte planete care trăiesc ca și noi încât omenirea a ajuns o rasă de animal printre altele. Dumnezeu a creat fiecare animal în felul lui și a respins încrucișarea raselor. Aceasta s-a întâmplat datorită omului care a vrut să obțină maximul din două rase. Iar implicațiile acestor teorii și a acestor acțiuni au dus la acceptarea tacită a unor forme de zoofilism care, într-un final, probabil vor duce la acceptarea zoofilismului ca o practică normală (așa cum se vrea cu homosexualitatea). La ce mă refer când spun despre acceptarea tacită a unor forme de zoofilism? Noi fiind o rasă de animal ca multe altele chiar și noțiunea de zoofilism își pierde din înțeles. Așa cum există încrucișări între diferite rase de animale, așa ar fi normal să fie acceptate încrucișările dintre om și animal. Iar dacă ne uităm la filmele SF din ziua de azi vedem că deja se face asta: sunt atâtea cazuri de rase extratereste diferite ce au împreună copii și chiar și oameni care sunt căsătoriți cu o rasă extraterestră. Oamenii acceptă aceasta ca normal susținând, probabil, că extratereștrii respectivi nu sunt animale. Atunci aș întreba: cum definesc ei bariera dintre animal și extraterestru? Pentru simplul fapt că nu înțelegi limbajul animalelor implică a fi respinși pe când extratereștrii ar fi acceptați?

Continuă lectura