Cum ne sunt ascultate rugăciunile

Imagini pentru pray

Aș vrea să discut puțin despre rugăciune și felul în care acestea lucrează în viața noastră. Scriu acest articol deoarece am observat că mulți oameni caută rugăciuni să le rezolve o problemă sau alta și că sunt cazuri în care Ortodoxia noastră aduce mai mult a unui anumit păgânism decât a Creștinism.

Cu toții știm că sunt mai multe tipuri de rugăciune în care fiecare își are rolul lor: laudă, mulțumire și cerere. Totuși cele mai multe rugăciuni utilizate de oameni sunt rugăciunile de cereri. Chiar și rugăciunea inimii care e considerat aurul cel mai de preț al Ortodoxiei se bazează pe o cerere. E și normal asta deoarece noi suntem într-o stare decăzută, stricată și suntem deseori neputincioși.

Înainte de a vorbi de subiectul propriu-zis al articolului  – cum ne sunt ascultate rugăciunile – aș vrea să vorbesc puțin de rolul rugăciunii în viața noastră. Dacă ne vom uita peste cărțile de rugăciuni, peste cărțile de slujbe din diferite culte creștine vom vedea că nu sunt la fel. Citind rugăciunile respective se poate observa un anumit duh în rugăciunea ortodoxă care nu e același cu cel din rugăciunea catolică. Mi se pare important acest amănunt deoarece anumite persoane consideră dogmele diferitelor culte creștine nefiind importante și că ierarhia bisericească se opune unei unități creștine. Eu nu voi putea fi niciodată catolic sau protestant nu doar datorită dogmelor ci și duhului ce există în catolicism și protestantism. Duhul ce L-am găsit în Ortodoxie simt că este conformă imaginii pe care o am despre Hristos.

Continuă lectura

Reclame

Sinodul din Creta și nepomenitorii

sinod-creta

Aș vrea să vorbesc în acest articol despre urmările Sinodului de la Creta referindu-mă în special la acești „nepomenitori” care au început o schismă în interiorul Bisericii (chiar dacă unii nu vor să recunoască asta).

Sinodul din Creta a fost precedat de multe scandaluri și a fost urmat de multe scandaluri. Și nu mă refer doar la ceea ce e în România ci și în alte țări. Lumea ortodoxă de azi este atât de prinsă în schisme și ruperi și ură încât eterodocșii zic despre ortodocși că nu sunt în stare să stea în aceiași cameră fără să se certe. Sinodul din Creta a fost cel mai bun exemplu pentru asta: pricina de unitate în lumea ortodoxă și de a da un mesaj comun a ajuns o pricină de certuri, scandaluri și tot felul de acuze.

În urma acestui Sinod, s-a construit în țara noastră 3 tabere: ultra-liberalii (care consideră că Sinodul din Creta a fost un mare succes), ultra-conservatorii (care consideră că Sinodul din Creta a fost o lepădare) și cei cu vederi moderate (care consideră că, deși au fost niște puncte ce trebuiau clarificate mult mai bine în Sinod, totuși e un început bun).

La momentul actual cei mai periculoși sunt ultra-conservatorii deoarece de aici apar schismaticii. Așa a fost în urmă cu un secol când s-a schimbat calendarul și așa e și astăzi.

Continuă lectura

Câteva cuvinte despre depresie

IMG_20180111_084819

Citind puțin din mail-ul cu răspunsuri la întrebări Quora am găsit undeva pusă problema depresie și a sinucigașilor ce m-a făcut să scriu acest mic articol. Vreau în acest articol să tratez experiența mea personală în ce privește depresia și să încerc să ofer câteva gânduri ce poate le vor fi de folos altora.

Probabil cei care dau importanță acestui subiect știu că depresia nu e doar o simplă tristețe ci e mai mult de atât: e o boală. Dar probabil puțini știu că depresia are două forme: una mai ușoară (cea de care suferă majoritatea populației de pe glob) și una mult mai severă (ce se exprimă prin dureri fizice, prin imposibilitatea de a mai dormi, de a te mai scula din pat, de a mai funcționa ca un om normal – și nu mă refer la modul figurativ ci la modul propriu: cei din această stare nu sunt capabili nici măcar să se ridice din pat și să facă un duș).

Eu voi trata cazul depresiei mai ușoare deoarece nu am avut ocazia – din fericire – să cunosc starea mai severă decât din cărți. Depresia, cum știu cei care o trăiesc, nu e o stare ce apare odată și a dispărut. E o stare ce e tot timpul acolo, ce tot așteaptă momentul să iasă la suprafață, ce nu te lasă să te bucuri cu adevărat de viață deoarece întotdeauna există în subconștientul tău și te oprește să te bucuri cu adevărat de viață. Oamenii depresivi au cunoscut momente mai plăcute dar ei nu pot spune că au cunoscut vreodată fericirea adevărată, acea fericire ce o aveau înainte de depresie și care îi făceau să se bucure de anumite lucruri din toată ființa lor.

Continuă lectura

Două cuvinte ce și-au pierdut sensul inițial: credința și dragostea

În 1 Corinteni 13, 13 scrie: Și acum rămân acestea trei: credința, nădejdea, dragostea. Aceste 3 virtuți sunt baza învățăturii creștine iar se pare că în ziua de azi baza a fost complet distrusă.

Voi vorbi despre credință și dragoste doar. Motivul pentru care nu vorbesc despre nădejde este că nădejdea are la bază credința. Până la urmă și nădejdea îmi pare a fi o formă de credință, nădăjduiești în ceva ce crezi.

Urmărind video-ul de mai sus am realizat că vrăjmașul a făcut ce a făcut și a reușit să distrugă înțelesul inițial al acestor 2 cuvinte și virtuți – credința și dragostea – iar prin aceasta a reușit să ducă lumea la confuzia în care se află acum.

Ce este dragostea? Primul gând ce ne vine în minte este acel sentiment care apare între o tânără și un tânăr. Următorul gând ce ne vine în minte vorbește de un anumit sentiment ce apare între un copil și părinții lui (pentru copiii care au avut o relație sănătoasă față de părinți). Iar al treilea gând ce ne vine în minte se leagă de acea dragoste creștină. În toate aceste 3 gânduri se vorbește de același lucru: un sentiment care ar trebui să ne ofere o anumită bucurie sufletească când suntem în preajma acelei persoane sau când acea persoană e bucuroasă și care ne oferă o anumită durere sufletească când nu mai putem vedea acea persoană sau acea persoană suferă.

Continuă lectura

Vladimir Puștan și ortodocșii de azi

De ceva timp am ajuns să îl urmăresc pe Vladimir Puștan deoarece mi se pare puțin fascinant acest om prin modul său de a atrage pe alții și de a-și organiza propriul cult.

La origine fiind un pastor penticostal a ajuns să părăsească acest cult în momentul în care mai marii cultului penticostal au început să îi dea anumite pedepse acestuia. Nici până în ziua de azi nu se știe clar de unde a pornit această schismă din interiorul cultului penticostal: unii ar susține că de vină ar fi relațiile lui Vladimir Puștan cu cei de altă credință (opinie susținută de apărătorii lui Vladimir Puștan) iar alții că ar fi un om de moravuri ușoare (opinie susținută de cei care sunt împotriva lui Vladimir Puștan).

La predicile sale omul spune „Tatăl nostru” și uneori „Simbolul de credință ortodox”, se mai referă la Sf. Ap. Pavel cu titulatura de sfânt cum o fac mulți ortodocși (și cum din păcate unii teologi uită să o facă numindu-l, ca și protestanții, Pavel) și nu are nici o problemă să citească din Părinții Bisericii pe anumite subiecte. Totuși, pentru el Sfinții Părinți sunt la fel ca și pastorii așa că își permite să îi corecteze.

Continuă lectura

Dialog între două lumi

Am hotărât să scriu acest articol ca un răspuns la mai multe campanii inițiate de site-ul Ortodoxia Tinerilor împotriva celor care au o anumită vârstă și nu sunt nici căsătoriți, nici călugăriți sau împotriva homosexualității.

Întâi mă voi referi la problema căsătoriei și a călugăriei. Citisem acum ceva timp o carte în care erau prezentați diferiți sfinți contemporani. Iar aceștia erau din toate categoriile: căsătoriți, călugări, divorțați și necăsătoriți. Ceea ce era comun tuturor era dragostea lor pentru Hristos.

Noi trăim o ruptură între acei călugări citați de astfel de site-uri și oamenii din lumea de azi, o ruptură dată de faptul că e vorba de două lumi diferite. Pe de o parte e lumea acestor călugări bătrâni, o lume trăită într-o perioadă când nu exista toată această tehnologie, când viața era mai simplă iar pe de altă parte este lumea de azi, lumea Internetului, a facebook-ului, lumea oamenilor care nu au nici o direcție. Atacurile demonice de azi sunt mult mai puternice și când spun mai puternice mă refer că sunt în primul rând mult mai fine iar oamenii nu sunt pregătiți dinainte pentru asta ci sunt născuți într-o astfel de lume.

Continuă lectura

Despre Maica Domnului

tn

În una din zilele astea stăteam singur și mă gândeam la diferite dureri, la diferite greutăți prin care am trecut. Și mă gândeam la faptul că mulți vorbesc de ideea de a o lua pe Maica Domnului ca apărătoare. Și atunci am început să îmi dau seama că eu o vedeam greșit pe Maica Domnului.

Eu, pe Maica Domnului, o vedeam așa cum apare în iconografia Bisericii și în cântările Bisericii și anume mama lui Dumnezeu, Împărăteasa Cerului și a Pământului, Stăpâna Universului. Atunci când ești singur și trist sau deprimat e greu să te simți aproape de o astfel de ființă (mai ales când pare că Cerul e surd la rugăciunile tale). Dar ceea ce am realizat în acea noapte este că Maica Domnului nu a fost Împărăteasă aici.

Continuă lectura

Despre blog

24203-29-09_174253

În această postare aș vrea să vorbesc despre numele blogului și când spun asta mă refer la numele ce apare la adresa blogului: sfappetrupavelandrei. Acel nume vine de la prima mea biserică-mamă de la întoarcerea mea la Hristos adică la biserica cu hramul Sfinții Apostoli Petru, Pavel și Andrei. Cum am ajuns la acest blog?

În perioada mea de început a credinței, când încă aveam dinții de lapte, doream să fac ceva pentru această biserică așa că am zis să fac ceva la care mă pricep. Am vorbit cu respectivii preoți și întâi mă gândeam să fac un blog ca mai apoi să fac un site. Contul a rămas activ deși nu am mai făcut blog pentru biserică.

Am o dragoste puternică pentru această biserică deși am trăit în ea și momente mai puțin plăcute. Am și un mare respect pentru cei doi preoți: păr. Ioan și păr. Simeon. Am mai fost și pe la alte biserici dar nicăieri nu am găsit o alegere atât de potrivită a preoților slujitori. Iar când spun asta mă refer că cei doi se completează de minune.

Continuă lectura

Scoaterea religiei din școli

Am aflat și eu recent că religia a fost scoasă din școli. Am fost puțin șocat de această decizie, trebuie să recunosc.

Am văzut că mulți oameni se simt foarte supărați pentru scoaterea religiei din școli. Pentru mulți e un semn de alarmă dar nu știu dacă toată lumea înțelege ce alarmă e asta. De ce spun asta? Pentru că mulți oameni își arată nemulțumirea față de mai marii Bisericii și ai statului în loc să realizeze că semnul de alarmă nu e atât pentru ei cât pentru noi care nu ne-am trăit credința cum trebuie.

Chiar acum câteva zile a fost o conferință cu păr. Zaharia Zaharou în care era întrebat despre creșterea copiilor. Părintele spunea că e foarte important să ne rugăm pentru copiii noștri, că nici o educație nu face la fel de mult ca exemplul nostru personal și rugăciunea pentru copii. Îmi aduc aminte că și la păr. Porfirie din Sf. Munte citisem despre copii că sfătuia să nu le vorbim atât de mult de Dumnezeu cât mai ales să vorbim lui Dumnezeu despre ei.

Am văzut mulți că sunt supărați de această situație și vor să facă ceva. Dar nu toată lumea are chemarea de sus să poată lua atitudine așa cum au intelectualii și cei care au studii sau harul să vorbească în mod public de această problemă (prin tot felul de comunicate sau interviuri). În schimb cu toții avem chemarea spre rugăciune și spre sfințire.

Continuă lectura

Guardians of the Galaxy și super-eroii

M-am uitat recent la Guardians of the Galaxy, noul film din seria Avengers. Și mă gândeam puțin la faptul că există acum o nouă modă la cinematografe: moda super-eroilor.

Recent au început să apară tot mai multe filme despre super-eroi. Vedem povestea lui Tony Stark, un multimiliardar, om de treabă dar cam nepăsător cu ce se întâmplă în jurul lui. La un moment dat omul are o criză puternică și atunci își schimbă toată viața și se face super-erou. Iarăși mai este povestea lui Thor, un prinț demn dar puțin cam mândru, care ajunge într-o criză sufletească puternică și atunci își dă seama de greșelile lui și devine un tânăr vrednic de a moșteni tronul. Captain America parcă s-a născut să fie erou. Un om care nu are nici un fel de abilități fizice dar care are o inimă mare și acesta ajunge și el să aibă acces la o putere ce îl transformă într-un super-erou. Și mai vedem povestea lui Peter Quill: un băiat care atunci când era mic s-a luat la bătaie cu alți băieți deoarece chinuiau o broască și care din cauza mediului în care a crescut a cam pierdut calea. Dar totuși există în el o atracție spre super-eroism. Și mai sunt multe cazuri de astfel de super-eroi: Batman, Superman, etc.

Continuă lectura