Două cuvinte ce și-au pierdut sensul inițial: credința și dragostea

În 1 Corinteni 13, 13 scrie: Și acum rămân acestea trei: credința, nădejdea, dragostea. Aceste 3 virtuți sunt baza învățăturii creștine iar se pare că în ziua de azi baza a fost complet distrusă.

Voi vorbi despre credință și dragoste doar. Motivul pentru care nu vorbesc despre nădejde este că nădejdea are la bază credința. Până la urmă și nădejdea îmi pare a fi o formă de credință, nădăjduiești în ceva ce crezi.

Urmărind video-ul de mai sus am realizat că vrăjmașul a făcut ce a făcut și a reușit să distrugă înțelesul inițial al acestor 2 cuvinte și virtuți – credința și dragostea – iar prin aceasta a reușit să ducă lumea la confuzia în care se află acum.

Ce este dragostea? Primul gând ce ne vine în minte este acel sentiment care apare între o tânără și un tânăr. Următorul gând ce ne vine în minte vorbește de un anumit sentiment ce apare între un copil și părinții lui (pentru copiii care au avut o relație sănătoasă față de părinți). Iar al treilea gând ce ne vine în minte se leagă de acea dragoste creștină. În toate aceste 3 gânduri se vorbește de același lucru: un sentiment care ar trebui să ne ofere o anumită bucurie sufletească când suntem în preajma acelei persoane sau când acea persoană e bucuroasă și care ne oferă o anumită durere sufletească când nu mai putem vedea acea persoană sau acea persoană suferă.

Continuă lectura

Anunțuri

Vladimir Puștan și ortodocșii de azi

De ceva timp am ajuns să îl urmăresc pe Vladimir Puștan deoarece mi se pare puțin fascinant acest om prin modul său de a atrage pe alții și de a-și organiza propriul cult.

La origine fiind un pastor penticostal a ajuns să părăsească acest cult în momentul în care mai marii cultului penticostal au început să îi dea anumite pedepse acestuia. Nici până în ziua de azi nu se știe clar de unde a pornit această schismă din interiorul cultului penticostal: unii ar susține că de vină ar fi relațiile lui Vladimir Puștan cu cei de altă credință (opinie susținută de apărătorii lui Vladimir Puștan) iar alții că ar fi un om de moravuri ușoare (opinie susținută de cei care sunt împotriva lui Vladimir Puștan).

La predicile sale omul spune „Tatăl nostru” și uneori „Simbolul de credință ortodox”, se mai referă la Sf. Ap. Pavel cu titulatura de sfânt cum o fac mulți ortodocși (și cum din păcate unii teologi uită să o facă numindu-l, ca și protestanții, Pavel) și nu are nici o problemă să citească din Părinții Bisericii pe anumite subiecte. Totuși, pentru el Sfinții Părinți sunt la fel ca și pastorii așa că își permite să îi corecteze.

Continuă lectura

Dialog între două lumi

Am hotărât să scriu acest articol ca un răspuns la mai multe campanii inițiate de site-ul Ortodoxia Tinerilor împotriva celor care au o anumită vârstă și nu sunt nici căsătoriți, nici călugăriți sau împotriva homosexualității.

Întâi mă voi referi la problema căsătoriei și a călugăriei. Citisem acum ceva timp o carte în care erau prezentați diferiți sfinți contemporani. Iar aceștia erau din toate categoriile: căsătoriți, călugări, divorțați și necăsătoriți. Ceea ce era comun tuturor era dragostea lor pentru Hristos.

Noi trăim o ruptură între acei călugări citați de astfel de site-uri și oamenii din lumea de azi, o ruptură dată de faptul că e vorba de două lumi diferite. Pe de o parte e lumea acestor călugări bătrâni, o lume trăită într-o perioadă când nu exista toată această tehnologie, când viața era mai simplă iar pe de altă parte este lumea de azi, lumea Internetului, a facebook-ului, lumea oamenilor care nu au nici o direcție. Atacurile demonice de azi sunt mult mai puternice și când spun mai puternice mă refer că sunt în primul rând mult mai fine iar oamenii nu sunt pregătiți dinainte pentru asta ci sunt născuți într-o astfel de lume.

Continuă lectura

Despre Maica Domnului

tn

În una din zilele astea stăteam singur și mă gândeam la diferite dureri, la diferite greutăți prin care am trecut. Și mă gândeam la faptul că mulți vorbesc de ideea de a o lua pe Maica Domnului ca apărătoare. Și atunci am început să îmi dau seama că eu o vedeam greșit pe Maica Domnului.

Eu, pe Maica Domnului, o vedeam așa cum apare în iconografia Bisericii și în cântările Bisericii și anume mama lui Dumnezeu, Împărăteasa Cerului și a Pământului, Stăpâna Universului. Atunci când ești singur și trist sau deprimat e greu să te simți aproape de o astfel de ființă (mai ales când pare că Cerul e surd la rugăciunile tale). Dar ceea ce am realizat în acea noapte este că Maica Domnului nu a fost Împărăteasă aici.

Continuă lectura

Despre blog

24203-29-09_174253

În această postare aș vrea să vorbesc despre numele blogului și când spun asta mă refer la numele ce apare la adresa blogului: sfappetrupavelandrei. Acel nume vine de la prima mea biserică-mamă de la întoarcerea mea la Hristos adică la biserica cu hramul Sfinții Apostoli Petru, Pavel și Andrei. Cum am ajuns la acest blog?

În perioada mea de început a credinței, când încă aveam dinții de lapte, doream să fac ceva pentru această biserică așa că am zis să fac ceva la care mă pricep. Am vorbit cu respectivii preoți și întâi mă gândeam să fac un blog ca mai apoi să fac un site. Contul a rămas activ deși nu am mai făcut blog pentru biserică.

Am o dragoste puternică pentru această biserică deși am trăit în ea și momente mai puțin plăcute. Am și un mare respect pentru cei doi preoți: păr. Ioan și păr. Simeon. Am mai fost și pe la alte biserici dar nicăieri nu am găsit o alegere atât de potrivită a preoților slujitori. Iar când spun asta mă refer că cei doi se completează de minune.

Continuă lectura

Scoaterea religiei din școli

Am aflat și eu recent că religia a fost scoasă din școli. Am fost puțin șocat de această decizie, trebuie să recunosc.

Am văzut că mulți oameni se simt foarte supărați pentru scoaterea religiei din școli. Pentru mulți e un semn de alarmă dar nu știu dacă toată lumea înțelege ce alarmă e asta. De ce spun asta? Pentru că mulți oameni își arată nemulțumirea față de mai marii Bisericii și ai statului în loc să realizeze că semnul de alarmă nu e atât pentru ei cât pentru noi care nu ne-am trăit credința cum trebuie.

Chiar acum câteva zile a fost o conferință cu păr. Zaharia Zaharou în care era întrebat despre creșterea copiilor. Părintele spunea că e foarte important să ne rugăm pentru copiii noștri, că nici o educație nu face la fel de mult ca exemplul nostru personal și rugăciunea pentru copii. Îmi aduc aminte că și la păr. Porfirie din Sf. Munte citisem despre copii că sfătuia să nu le vorbim atât de mult de Dumnezeu cât mai ales să vorbim lui Dumnezeu despre ei.

Am văzut mulți că sunt supărați de această situație și vor să facă ceva. Dar nu toată lumea are chemarea de sus să poată lua atitudine așa cum au intelectualii și cei care au studii sau harul să vorbească în mod public de această problemă (prin tot felul de comunicate sau interviuri). În schimb cu toții avem chemarea spre rugăciune și spre sfințire.

Continuă lectura

Guardians of the Galaxy și super-eroii

M-am uitat recent la Guardians of the Galaxy, noul film din seria Avengers. Și mă gândeam puțin la faptul că există acum o nouă modă la cinematografe: moda super-eroilor.

Recent au început să apară tot mai multe filme despre super-eroi. Vedem povestea lui Tony Stark, un multimiliardar, om de treabă dar cam nepăsător cu ce se întâmplă în jurul lui. La un moment dat omul are o criză puternică și atunci își schimbă toată viața și se face super-erou. Iarăși mai este povestea lui Thor, un prinț demn dar puțin cam mândru, care ajunge într-o criză sufletească puternică și atunci își dă seama de greșelile lui și devine un tânăr vrednic de a moșteni tronul. Captain America parcă s-a născut să fie erou. Un om care nu are nici un fel de abilități fizice dar care are o inimă mare și acesta ajunge și el să aibă acces la o putere ce îl transformă într-un super-erou. Și mai vedem povestea lui Peter Quill: un băiat care atunci când era mic s-a luat la bătaie cu alți băieți deoarece chinuiau o broască și care din cauza mediului în care a crescut a cam pierdut calea. Dar totuși există în el o atracție spre super-eroism. Și mai sunt multe cazuri de astfel de super-eroi: Batman, Superman, etc.

Continuă lectura

La mănăstirea Crasna

IMG_5490     După o perioadă îndelungată în care nu am putut merge pe la mănăstiri exceptând cazul în care mă duceam pentru spovedit și în câteva ore eram înapoi spre casă am stat și eu un week-end la o mănăstire.

De data asta nu a fost vorba de vreo mănăstire din Ardeal sau din Moldova ci de una mai aproape de București și anume de Mănăstirea Crasna.

Mănăstirea e minunată, dumnezeiască în perioada asta de vară. Aranjamentele florale și felul în care arată parcă mă duce gândul la Mănăstirea Sihăstria. Acolo am văzut și micul iaz cu nuferi, o minune dumnezeiască.

Continuă lectura

Nick Vujicic (2)

Aș vrea să precizez că ce voi critica în continuare nu se referă la Nick Vujicic ci la un duh din spatele acestei publicități ce i se face, din spatele a ceea ce spune.

În mesajul trecut spuneam că în Ortodoxie nu vedem acea deschidere față de oameni cum e în protestantism, nu vedem pe Părinți vorbind așa de frumos despre oameni cum o fac cei ca Nick Vujicic. Motivul pentru care nu fac asta e că există pericolul mândriei. Părinții spun foarte clar că depresia e cauzată doar de mândrie.

Continuă lectura

Nick Vujicic

Mă uitam la filmulețul de mai sus și la altele cu respectivul protestant (mă gândesc că e foarte cunoscut în mediul creștin așa că nu cred că are rost să vorbesc despre el) în care acest om spunea cuvinte frumoase și veneau tineri cu ochii în lacrimi și îl îmbrățișau. Și arăta ce frumos e că acest om spune că îi iubește așa cum sunt și că sunt minunați așa cum sunt și ce bine e.

Problema mea e următoarea: ce te faci când nu e de ajuns asta? Ce te faci când auzi pe omul acesta ce spune dar tu consideri că sunt vorbe goale și tu știi mai bine decât el că ești un/o ratat/ă? Cât de deprimant poate fi asta?

Continuă lectura